Cultură şi învăţământ
Începuturile bibliotecii din localitatea noastră sunt undeva la începutul secolului al XIX lea cand s-a înfiinÅ£at ÅŸi la Sadova primul cabinet de lectură numit "Unirea" într- un local din apropierea ÅŸcolii din Gura Sadovei. Întreruptă brutal, în timpul primului război mondial, activitatea se va relua după înfăptuirea Unirii celei Mari ÅŸi după înfiinÅ£area Căminului Cultural "Zorile" la 15 august 1934. De atunci biblioteca a devenit o instituÅ£ie de cultură tot mai puternică unde alături de împrumutul de carte se organizează ÅŸi diverse activităţi culturale. Biblioteca poartă numele scriitorului "DragoÅŸ Vicol" care a cântat atât de frumos meleagurile bucovinene ÅŸi prin pana căruia localitatea noastră a devenit cunoscută ca "Satul cu oamnei frumosi".
Biblioteca comunală are un fond de 10900 volume, care acoperă toate domeniile. La bibliotecă sunt înscriÅŸi un număr de 452 utilizatori de diferite vârste ÅŸi profesiuni, dar cel mai important segment este al elevilor.
În anul 2009, în urma accesării programului "Biblionet- lumea in biblioteca mea", biblioteca a fost dotată cu 4 calculatoare, un scanner, o imprimanta,ÅŸi acces gratuit la internet pentru toti utilizatorii. Programul este finanÅ£at de Bill ÅŸi Melinda Gates.
În ceea ce priveÅŸte activitatea culturală, la biblioteca comunală s- au organizat de - a lungul timpului mai multe activităţi culturale , unele dintre ele adevărate evenimente culturale cum ar fi:
Decembrie 2005- Smipozion omagial "DragoÅŸ Vicol" - 85 de ani de la naÅŸtere
Iulie 2006 - "Cartea ÅŸi slujitorii ei" - 25 de ani de la moartea scriitorului
29 August 2008 - "Biblioteca...... încotro?" - sesiune de comunicări.
La toate aceste manifestări au participat oameni de cultură, scriitori, publicişti cum ar fi: Grigorie Ilisei - scriitor Iaşi, Gheorghe Bunghez- publicist Piatra Neamţ , Ioan Filip - realizator TVR Bucureşti, Ion Filipciuc - scriitor, Gheorghe Bodea- profesor , scriitor Campulung Moldovenesc, Mihai Burduja- publicist Campulung Moldovenesc, Ion Beldeanul-scriitor, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Bucovineni ,
Făgel Proboteanu- profesor.
A fost inaugurat în anul 1934, fiind înfiinÅ£at la insistelenÅ£ele lui Dimitrie Gusti, care a fost la Sadova cu o echipa de cercetători. De atunci Caminul Cultural a devenit o instituÅ£ie de cultură tot mai puternică, aici desfăşurându ÅŸi activitatea numeroase formaÅ£ii artistice.
În prezent la căminul cultural Sadova activează doua ansambluri de dansuri populare ÅŸi anume:
1. Ansamblul Doina Muncelui înfiinÅ£at în anul 1998- instructor Dorin Cocârţă
2. Ansamblul Flori de Bucovina înfiinÅ£at în anul 2008 - instructor VoloÅŸeniuc Vasile.
Cele două ansambluri continuă activitatea culturală artistică a aÅŸezării. Repertotiul valorifică dansurile din zona Bucovinei , în mod deosebit din arealul Sadova-Pojorâta -Fundu Moldovei. Se remarcă' prin originalitate ÅŸi linie coregrafică dansurile: Rcanul, TriliÅŸeÅŸti, Jocul cel mare, Hop ÅŸi alta, Fudula, Frunza nucului, CiobănaÅŸul, De trei ori pe dupa masă, Polobocul, Ţărăneasca. Virtuozitatea înterpretării este înnobilată de costumul popular specific zonei, în care bondiÅ£a cu dihori oferă o nobleÅ£e aparte.
SoliÅŸti vocali ai celor două ansambluri sunt copii ai satului care duc mai departe cântecul popular al Mariei Surpat ÅŸi Mina Pâslaru.
AceÅŸtia sunt:
Erhan Laura
Craciun Mădălina
Mîndrilă Iustinian
Mîndrila Emanuela
Coca Mircea
Ansamblul artistic "Doina Muncelului" - activitate:
ÎnfiinÅ£at în anul 1998 la iniÅ£iativa unui grup de gospodari din Sadova, ansamblul " Doina Muncelului a devenit o prezenţă cunoscută ÅŸi remarcată în întreaga Å£ară. Astfel, ansamblul a debutat în anul 1999 pe scena proprie la Balul Godspodarilor în aprilie, "Întâlniri Bucovinene"-iulie, " FiulSatului"- 15 august, "Festivalul Datinilor ÅŸi obiceiurilor de iarna, 17 decembrie IaÅŸi.
A urmat prima apariÅ£ie la Televiziunea Română din vara anului 1999 - " O vedetă populară", împreună cu Laura Lavric, ÅŸi apoi prezenÅ£e notabile la emisiunea " Bravo Bravissimo" , Festivalul "Cerbul de aur"- BraÅŸov, dar ÅŸi alte televiziuni cum ar fi: Antena 1- "Duminica în familie", Favorit - "Carvana Favorit" la IaÅŸi, Festivalul "Comori de suflet Românesc 2005,2007,2008, Festivalul cântecului ÅŸi dansului de pe valea Åžieului iulie 2008, "Festivalul Ograda Cu Dor " Moara 21 mai 2010.
Ansamblul "Flori de Bucovina" - activitate.
ÎnfiinÅ£at în anul 2008 ansamblul Flori de Bucovina este un ansamblu tânar , aflat la început de drum. Ansamblul a participat la fetsivaluri cum ar fi: "Comori de suflet Românesc" în anul 2009, 2010, Festivalul "Întâlniri Bucovinene " CernăuÅ£i 2008,2009, Festivalul "Întâlniri Bucovinene " Polonia 2010, precum ÅŸi filmari la Televiziunea Favorit.
Cea mai importantă activitate care se desfăşoara la Căminul cultural este Festivalul interjudeÅ£ean de interpretare a cântecului popular " Maria Surpat- Mina Pâslaru" ajuns la ediÅ£ia a -IV-a.
Festivalul valorifică memoria a două cântăreÅ£e , una rapsod popular - cea care a fost Maria Surpat, cealaltă Mina Pâslaru - interpretă de muzică populară de reală valoare care din păcate s-a stins la o vârstă foarte tânără. Unul dintre motivele care au determinat organizarea acestui festival a fost că trebuie să ne cinstim înaintaÅŸii ÅŸi oamenii de valoare, care au contribuit la dezvoltarea prestigiului Sadovei, prin manifestări închinate acestora, să arătăm că societatea ÅŸi instituÅ£iie de profil nu-i condamnă la uitare.
Organizat împreună cu Centrul JudeÅ£ean de Promovare a Culturii TradiÅ£ionale, Festivalul concurs are ca scop descoperirea ÅŸi promovarea tinerelor talente, cunoaÅŸterea portului, datinelor ÅŸi obiceiurile zonelor pe care le reprezintă. Concursul se desfăşoară pe patru secÅ£iuni:
I. SecÅ£iunea Maria Surpat - folclor consacrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani;
II. SecÅ£iunea Mina Pâslaru - folclor prelucrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani
III. SecÅ£iunea copii - cântece folclorice - cu vârste cuprinse între 6-10 ani; - cu vârste cuprinse între 11-16 ani.
NeaÅŸteptat, pentru organizatori, la prima ediÅ£ie a festivalului au fost înscriÅŸi un număr de 49 de concurenÅ£i din mai multe judeÅ£e ale ţării - record pentru o competiÅ£ie aflată la prima ediÅ£ie . ConcurenÅ£ii au fost de foarte bună calitate ÅŸi au ridicat mari probleme de departajare juriului. Trofeul festivalului a fost obÅ£inut de Vrânceanu Cristina din PloieÅŸti.
EdiÅ£ia a-II-a Festivalului a avut un număr mai mic de concurenÅ£i - 34 - dar la fel de talentaÅ£i ca ÅŸi cei din ediÅ£ia anterioară. De data aceasta trofeul a rămas la Sadova fiind câÅŸtigat de Laura Erhan.
EdiÅ£ia a III a Festivalului a avut din nou un număr mare de participanÅ£i - 45. Interesul crescând al tinerilor care participă la festival ne- a făcut să credem că ei văd in Festivalul de la Sadova o posibilă consacrare ulterioară la nivel naÅ£ional. Åži fără nici o exagerare, concurenÅ£ii premiaÅ£i la Sadova i- am văzut tot mai des premiaÅ£i la diverse concursuri si festivaluri consacrate. Trofeul ediÅ£iei a treia a rămas tot în Bucovina fiind câÅŸtigat de TudoriÅ£a Baltag.
Festivalul valorifică memoria a două cântăreÅ£e , una rapsod popular- cea care a fost Maria Surpat, cealaltă Mina Pâslaru - interpretă de muzică populară de reală valoare care din păcate s-a stins la o vârstă foarte tânără. Unul dintre motivele care au determinat organizarea acestui festival a fost că trebuie să ne cinstim înaintaÅŸii ÅŸi oamenii de valoare, care au contribuit la dezvoltarea prestigiului Sadovei, prin manifestări închinate acestora, să arătăm că societatea ÅŸi instituÅ£iie de profil nu-i condamnă la uitare.
Organizat împreună cu Centrul JudeÅ£ean de Promovare a Culturii TradiÅ£ionale, Festivalul concurs are ca scop descoperirea ÅŸi promovarea tinerelor talente, cunoaÅŸterea portului, datinelor ÅŸi obiceiurile zonelor pe care le reprezintă. Concursul se desfăşoară pe patru secÅ£iuni:
IV. SecÅ£iunea Maria Surpat - folclor consacrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani;
V. SecÅ£iunea Mina Pâslaru - folclor prelucrat cu vârste cuprinse între 16-35 ani
VI. SecÅ£iunea copii - cântece folclorice - cu vârste cuprinse între 6-10 ani; -cu vârste cuprinse între 11-16 ani.
NeaÅŸteptat, pentru organizatori, la prima ediÅ£ie a festivalului au fost înscriÅŸi un număr de 49 de concurenÅ£i din mai multe judeÅ£e ale ţării - record pentru o competiÅ£ie aflată la prima ediÅ£ie . ConcurenÅ£ii au fost de foarte bună calitate ÅŸi au ridicat mari probleme de departajare juriului. Trofeul festivalului a fost obÅ£inut de Vrânceanu Cristina din PloieÅŸti.
EdiÅ£ia a-II-a Festivalului a avut un număr mai mic de concurenÅ£i - 34 - dar la fel de talentaÅ£i ca ÅŸi cei din ediÅ£ia anterioară. De data aceasta trofeul a rămas la Sadova fiind câÅŸtigat de Laura Erhan.
EdiÅ£ia a III a Festivalului a avut din nou un număr mare de participanÅ£i - 45. Interesul crescând al tinerilor care participă la festival ne- a făcut să credem că ei văd in Festivalul de la Sadova o posibilă consacrare ulterioară la nivel naÅ£ional. Åži fără nici o exagerare, concurenÅ£ii premiaÅ£i la Sadova i- am văzut tot mai des premiaÅ£i la diverse concursuri si festivaluri consacrate. Trofeul ediÅ£iei a treia a rămas tot în Bucovina fiind câÅŸtigat de TudoriÅ£a Baltag.
La toate cele trei ediÅ£ii juriul a fost format din personalităţi ale folclorului muzical românesc, oameni de televiziune ÅŸi radio, rectori ÅŸi profesori universitari .
A - IV -a ediÅ£ie a Festivalului concurs „Maria Surpat Mina Pâslaru" a reunit , la Sadova, în zilele de 19-20 septembrie 2009,-29 de tineri participanÅ£i din trei judeÅ£e: Suceava, BotoÅŸani ÅŸi BistriÅ£a Năsăud. Festivalul a început cu preselecÅ£ia concurenÅ£ilor. Numărul participanÅ£ilor nu a fost mare , dar nivelul la care s-au prezentat a fost bun. Acesta a fost ÅŸi motivul pentru care juriul a hotărât ca toÅ£i participanÅ£ii să intre în concurs. altul decât Marius Rogojinschi- directorul Teatrului M.Eminescu din BotoÅŸani.
Trofeul festivalului a rămas la Sadova, fiind câÅŸtigat de Mîndrilă Iustinian, lucru care ne face să credem că Sadova este cu adevărat o vatră folclorică, si că locul organizării Festivalului nu putea fi mai bine ales.
